Casa groazei nr. 7

La a saptea casa ,
Din al saprelea oras ,
Deodata ni se-arata
Inauntrul invechit ,
Secrete ce-au dainuit
Sute de ani in urma .

Printre scanduri negre
De ani si ani ramase
Pasind peste ele
Sfiosi intram in casa .
Totul pare foarte subred
Asteptand in orice clipa
Peste noi sa prabuseasca ,
Ce a fost o dat` o casa .

Ne-avantam in casuta

Al carei timp nu a iertat-o
Si dam peste ceva groaznic

Ce n-am vrut , ni se arata .

Stand acolo atarnata
De o funie legata ,
Un schelet de om , albit .

Ne speriem asa de tare
Ca fugim in disperare .
Negandind ce-am provocat
Decat dupa ce din fuga-am incetat .
Uitandu-ne acum `napoi ,
Vedem doar doar praf si scanduri .
Caci cocioaba se probusi
La fel cum acel om muri .