Persoane interesate

marți, 27 decembrie 2011

Capitolul 5

Dpdv Bella :

-Ce ?am intrebat eu putin cam prea tare .
-Ai spus ca vei face orice , a spus Harris .
- Da ... dar nu credeam ca se poate intampla asta , am spus eu nevenindu-mi sa cred .
- Pai , asta e sansa ta , spuse batranul .
- Cred ca ... am sa o fac , am spus eu hotarata . " Oricum nu mai am viata fara Edward  " m-am gandit .
- Bun , spuse el frecandu-si mainile , si intorcandu-se cu spatele la mine . Sa vedeam de unde incepem . Aveam o carte pe aici pe undeva .... spuse el incepand sa caute prin gramanda de carti ce se afla intr-un colt al camerei .

  M-am mai uitat inca o data imprejurul meu . Era un fel de casa facuta din lemn . De afara spuneai ca nu e altceva decat o scorbura in radacina unui copac , insa cand intrai ... Era foarte frumoasa . Adica nu genul de casa superdotata cu cele mai moderne electrocasnice . Era calduroasa ( nu ca as fi simtit caldura ) si primitoare . Focul din semineu , imi amintea de Craciun . Desi era micuta , si putin luminata si nu era intr-o ordine prea buna , parca m-am atasat intr-un fel de locul asta .

- Gata ! Am gasit-o ! spuse Harris , iesind din teancul de carti ce il inconjurau .
Veni mai aproape de semineu pentru a putea citi din ea .
- Asa ... deci ... marea majoritate a ingredientelor le am . Acum trebuie sa stabilim niste reguli , spuse el intorcandu-se spre mine .
- Reguli ? intreb eu .
- Da . Cand vei ajunge acolo , nimeni nu trebuie sa stii ca vii din viitor . Nu poti sa le spui , sau macar sa le dai indicii .
- Dar daca isi dau ei seama ? am intrebat .
- In carte nu scrie nimic despre asta , spuse el uitandu-se din nou in cartea aceea veche . In fine ... acum trebuie sa stii ca nu ai voie sa intervii in trecut pt a schimba viitotul inafara de ceea ce ai de facut . Orice schimbare pe care o faci in trecut , poate afecta viitorul foarte drastic .
- Deci , sa nu schimb trecutul decat pe al meu , am spus .
- Exact , spuse el .Acum ... ramai aici , pana ma duc sa aduc si celelalte ingrediente , spuse el iesind pe usa . Si inca ceva , spuse el intrand din nou inauntru . Nu atinge nimic , spuse serios , iar apoi zambi .
- Bine , am spus eu .

 M-am apropiat de semineu sa privesc focul mai de aproape . " Edward , iubitule , voi veni sa te salvez ! Te voi salva si nu am sa te mai las sa ma parasesti niciodata ! " Deodata am simtit ceva umed pe fata . Am pus mana sa vad ce este , si cand m-am uitat la degetele mele , erau rosii . " Sange " m-am gandit .O lacrima de sange . " Nu stiam ca vampirii pot plange " mi-am spus . Am ramas acolo , langa semineu , privind focul si gandindu-ma la iubirea mea ...






Usa s-a deschis incet lasand scartaitul sa se auda in intreaga camera . Nu m-am intors , deoarece stiam deja cine e . Stiam de la vreun km departare .
M-am ridicat in picioare  , deoarece tot acest timp am stat jos , tinandu-mi genunchii la piept .
- Ai venit  ! am spus eu intorcandu-ma spre Harris .
- Dap ! spuse el incruntat . Isi facu loc pa langa mine , si se duse la masa lui .
Incepu sa-si scoata ingredientele . . Inca parea abatut .
- Harris ? S-a intamplat ceva ? am intrebat eu .
- Nu . Da , spuse el apoi
M-am uitat la el asteptand sa-mi spuna care e problema .
- Nu am gasit un ingredient , spuse el oftand .
- Oh ! am spus eu .
- Dar as putea sa-l inlocuiesc cu altul , insa nu pot garanta reusita .
- Nu conteaza , Harris , oricum viata mea nu mai are sens , am spus eu oftand . Hai sa incercam , am spus .
- Esti o fata de treaba spuse el , mangaindu-mi umarul parinteste .
- Si tu la fel ,am spus , si l-am imbratisat .
El a ramas putin blocat de reactia mea , insa s-a relaxat imediat ce si-a dat seama ca nu aveam de gand sa-l mananc .

~~~~~~~~~~****  Dupa cateva minute ****~~~~~~~~~~~~~

- Aproape am terminat , spuse Harris . Mai avem nevoie de un singur ingredient , spuse el intorcandu-se spre mine .
- Da , stiu , am spus luand un cutit " magic " sau ceva de acest gen , si taindu-ma in palma .
Sangele meu a inceput sa se prelinga si sa se scurga , in timp ce Harris a pus dedesupt un bol de sticla .
Asta era ultimul ingredient . Sangele meu .
   Mie nu-mi trebuia decat o picatura insa asta a fost intelegerea . Eu ii dau " ceva " sange lui Harris , pt nu stiu ce ritualuri , iar el ma ajuta sa ma intorc in trecut .

    Dupa ce bolul s-a umplut , Harris l-a luat si l-a pus pe masa . Dintr-o data mi s-a facut foame .
- La ce ziceai ca ai nevoie de sange de vampir , l-am intrebat eu pe Harris care se chinuia sa toarne doar 2 picaturi de sange in portiunea lui .
- Scuze , nu pot sa-ti spun .
- Ah ! Treburi secrete de vrajitor , presupun ! am concluzionat eu .
- Da , cam asa ceva .Si ...gata . Portiunea e gata , spuse el intorcandu-se spre mine . Esti gata ? intreaba el .
- Da , am spus ferm convinsa .
 Deodata el a varsat toata portiunea pe jos .M-am uitat mirata la el .
- Asta e portalul , a spus el aratand spre pata de culoare de pe podea .
- Ok , am spus apropiindu-ma . Stai , am spus intorcandu-ma spre el .
- Ce s-a intamplat ?
- Daca ... daca .. ceva nu merge bine ... cum sa  te gasesc ? intreb eu ingrijorata .
- Nu-ti fa griji . Locuiesc aici de la 10 ani . Am sa te astept , daca vei vrea sa ma cauti , a spus el zambindu-mi calduros .
- Multumsesc ! am spus , si am sarit in pata de culoare .

   Nici nu mi-am dat seama cum de m-a inghitit . Totul in jur era ... rosu ...si parca milioane de particule de nisip ma loveau din toate partile . Nu ca ar fi dureros , ci doar ... ciudat .
Nu stiu cat timp am stat in acel spatiu fara gravitatie . Parca as fi plutit , insa nu eram in apa . Nu-mi puteam da seama de nimic din jurul meu . Totul arata la fel . Pana cand totul a devenit negru . O lumina imi deranja ochii . Am vazut-o . Era departe . Am incercat sa ajung la ea cum puteam eu . Deodata ea a inceput sa se apropie de mine cu viteza . Era atat de puternica incat mi-am aparat ochii cu mainile. Deodata am simtit cum am cazut pe ceva tare .
 Mi-am lasat mainile de la ochi si m-am uitat in jurul meu .
Verde ! Peste tot era doar verde . Eram intr-o padure .Oare ...am ajuns unde trebuia ?
Razele de soare se aratau printre frunzisul rar al copacilor . Era divin .
  M-am ridicat in picioare . Trebuia mai intai sa ma hranesc . M-am uitat la cer .
" Trebuie sa astept sa se intunece ca sa pot fura ceva sange de la un spital " , mi-am spus .
Parca nu mai aveam rabdare ! Imi doream atat de mult sa-L vad . Imi era dor de El .
  Insa eu eram vampir . Nu puteam sa merg la el si sa-i spun totul . Sau puteam ? Nu ! Nu puteam .
Am sa spun ca sunt un vampir nomad si ca sunt in trecere . Bine , daca prin " trecere" inseamna ca ma mut aici .
Am inceput sa merg prin padure , insa megeam uman . Nu ma grabeam , si in plus , trebuia sa fac ceva pana va apune soarele .
 Am mers eu cat am mers , pana am zarit o casuta . Yeiii ! O casuta ! m-am gandit . Stai . In padure ? Oare era locuita ? Nu parea abandonata fiindca arata foarte bine ingrijita , insa nu am simtit niciun miros .

Am inaintat incet uitandu-ma cu atentie imprejur . Totul parea a fi in regula . Am intrat in casa , si m-am uitat mirata imprejur . Clar era locuita de cineva . Era mobilata complet .
Poate ca ajung la o intelegere cu persoana care locuieste aici .
Ea , sau el , ma va lasa sa locuiesc aici , iar eu promit ca nu il/o voi manca .
" Of  Bella ! Ce minte diabolica ai ! " m-am certat mental .
Am cutreerat toata casa , insa nu am gasit niciun indiciu despre cine ar putea locui aici .
M-am indreptat din nou spre parter , si m-am oprit  in loc . Un miros ma alerta ca cineva era aici .
Am adulmecat aerul ( de parca eram caine :D ) si m-am concentrat pe auz . Era un miros dulce , insa nu era vampir , si nici om .
   M-am indreptat spre bucatarie , deoarece de acolo venea mirosul . Deodata , o durere puternica ma lovi direct in piept . M-am uitat in jos , si am vazut un cutit infipt chiar in dreptul inimii ( asta cand o mai aveam ) L-am apucat de maner si l-am scos . Era ciudat , nimic nu putea strapunge pielea unui vampir , decat cutitele vrajite . M-am uitat la persoana din fata mea , si nu mi-a venit sa-mi cred ochilor .
   Nu era decat o batranica , inarmata cu vreo 10 cutite din acelea .

M-am uitat la ea mirata . O astfel de batranica ar trebui sa fie draguta si sa faca prajituri , nu sa omoare vampiri , am gandit .

A mai aruncat  un cutit , insa am apucat sa ma feresc la timp .
Wow ! Batranica asta avea precizie !

- Ai face mai bine sa pleci , m-a avertizat ea . Trei cutite din astea , si s-a zis cu tine !
- Scuze ! Nu am stiut ca intru in Casa Ororilor ! am spus eu . In plus , nici nu stiam ca e locuita , m-am aparat .
- Acum stii , asa ca poti pleca , mi-a spus ea pe un glas rece .
M-am intors , indreptandu-ma spre usa si am inceput sa merg , M-am oprit chiar inainte sa ating clanta  intorcandu-ma cu rapiditate .
Am vazut-o pe batrana care era langa usa de la bucatarie , urmarindu-ma cu privirea .
- Stai putin , am spus eu .Tu ... ce esti ?
- Despre ce vorbesti ? intreba ea surprinsa .
- Nu esti om ... si nici .... am lasat propozitia in aer de teama sa nu ma fi inselat in privinta ei .
- Ba sunt om . Doar ca sunt mai diferita . In niciun caz nu sunt ... un monstru ca tine a spus cu scarba in voce .
- Monstru ? De ce ai crede ca sunt un monstru ? Nu ti-am facut nimic ! am spus eu revoltata .
- Poate . Insa ai fi putut sa-mi faci daca nu as fi  vanator de vampiri ! a spus ea rece .
- Vanator de vampiri ? Exista   asa ceva ? am intrebat eu surprinsa .
- Ce ? Doar nu credeati ca natura va va lasa sa conduceti lumea si sa va lafaiti in mari de sange , nu ?
Eu am ramas o clipa ganditoare .
- Mai sunt si altii ? am intrebat din nou . Ca tine , adica ....
- Da ! Normal . Insa eu m-am " pensionat " ca sa spun asa , si am fost trimisa aici stiind ca nu sunt decat o familie de vampiri vegetarieni .
" Doamne iarta-ma ! Unde am ajuns ? "
- Scuze ca te intreb , insa .... aici e Forks , nu ?
Batrana se uita o clipa la mine de parca as fi nebuna .
- Da !
- Bine , am spus eu . Cred ca ... ar fi mai bine sa plec am spus , si am iesit afara .

  Waw ! Vanator de vampiri ? Oare cate lucruri mai sunt pe lumea asta de care nu stiu ?
Am inceput sa merg spre marginea padurii . M-am uitat in sus , si am vazut sa soarele aproape a apus .
" Bine ! Vremea pentru o gustare ! "
- Tu ! m-a strigat batrana .
M-am intors cu fata la ea .
- Cat timp ai de gand sa stai pe aici , te sfatuiesc sa nu ucizi vreun om . Asta daca nu vrei probleme , a spus ea .
- B-bine , am spus eu confuza .
M-am intors si am luat-o la fuga spre oras .

_________________________________________________

Se pare  ca lumea Bellei nu e la fel cum si-a imaginat-o !
    Oare de ce surprize va mai avea parte ?
Va trbui sa fiti pe faza ca sa aflati !

                    See You next time !


4 comentarii:

dya spunea...

Interesant capitol!Astept next:*

Law spunea...

ma lasi fara cuvinte..
super:X

fantazy spunea...

este superb
devine din ce in ce mai interesant
astept cu nerabdare continuarea
succes

KittygoesFoxy spunea...

Hmmmm, tacanita baba! Tocmai asta ii trebuia Bellei acum:-?
Nice chapter!
XOXO

Melodia saptamanii