Capitolul 16

Stiu .... am cam ramas in urma cu postarile , insa am revenit gata de munca si cu forte proaspete . :D Fara scuze , caci astea vor fi facute intr-un post separat :) asa ca va las sa cititi . Si astept pareri ! ____________________________________________________________

Melodia de inspiratie - desi nu are legatura cu ce se petrece in capitol :))

Un ciocanit se auzi de jos , iar eu am zambit , ducandu-ma la usa . Stiam deja cine e , dar era bine ca inca mai erau politicosi si nu intrau direct .

   Am pasit pe varfuri , gandindu-ma la festinul ce urma .

Am ajuns in fata usii intr-o secunda si am apasat pe clanta , usa deschizandu-se cu un scartait . M-am gandit ca ar trebui sa repar asta .

 In fata mea se afla un cap negru plin de tepi . Alice .

-- Buna ! Spuse ea , zambindu-mi .

 Raspunzandu-I la zambet , am inaintat spre ea , inchizand usa in spatele meu .

-- Gata pt cina ? Intreba ea razand .

-- Sunt lihnita , spun eu chicotind .

-- Bine . Pt ca toti ceilalti ne asteapta , spuse ea , incepand sa alerge .

 Eu am prins-o din urma zambind . Credea ca ma poate invinge , sau ce ?

-- Vrei sa ne intrecem , deci ? Intreb eu zambind .

-- Nu …. Spuse Alice , dar imediat incepu sa alerge si mai repede . Vreau doar sa ajung prima , tipa ea din fata mea , razand .

  Am urmat-o si eu , lasand-o sa alerge in fata mea , totusi , sa o fac sa se simta mai bine .

   Cat timp alergam ,  ferindu-ma din calea copacilor , ma gandeam cat de bine imi era acum . Familia Cullen ma iubea , considerandu-ma ca si parte din familia lor , ba chiar mi-au propus sa ma mut la ei , insa eu am refuzat . Singurul lucru cu care nu ma puteam obisnui , era Edward . Sa-l vad tot timpul langa Bella 2 , ma facea sa fiu trista . Era ca si cum ceva ce mereu a fost al meu , acum nu ma mai recunoaste . M-a uitat .

  Asta era singurul lucru care nu puteam sa-l trec cu vederea . Nu puteam sa ma obisnuiesc cu el .

 

De aceea nici nu am vrut sa stau la familia Cullen . Nu as fi suportat sa-l vad pe Edward langa ea . M-ar fi durut prea tare .

Insa acum este … ok . Cred . Sau , cel putin incerc sa ma conving de asta .

  A trecut atat de mult timp de cand sunt aici , incat mai ca am uitat pentru ce ma aflu aici . Era cat pe ce sa-mi uit scopul pt care ma las chinuita zi de zi de El .

 Dar nu mai aveam mult . Peste cateva zile , totul avea sa se sfarseasca . Ziua Bellei – ziua mea – avea sa vina , iar toata catastrofa care ar fi trebuit sa aiba loc , si sa-l faca pe Edward sa o pareseasca – sa ma paraseasca - , nu va avea loc . Aveam sa schimb asta . Aveam sa imi duc misiunea la bun sfarsit , si totul va fi bine , si pentru Bella 2 , si pt mine . Stiam asta . Puteam sa-I simt  mirosul dulce invaluindu-ma intr-o inbratisare calduroasa . Puteam sa-I simt deja bratele reci inbratisandu-ma , iar vocea ca de clopotel alinandu-mi gandurile . Il aveam aproape . Aproape . Inca putin , si il puteam avea din nou . Inca putin si …

-- Marie ! Spuse o voce care ma scoate din transa .

 Alice era inca in fata mea , alergand si zambind .

-- Marie , mai avem putin si ajungem , spuse ea . Nu pot sa cred ca te voi invinge , spuse ea chicotind .

-- Oh , da ? Lasa ca mai vedem noi ! Spun eu zambind , si alergand si mai repede . Lasand-o pe Alice , la o distanta considerabila in urma mea .

   in scurt timp am ajuns in poeninta unde familia Cullen , ne astepta , asa ca m-am oprit in fata lor .

 

-
-Buna ! Salut eu .

-- Buna ! Dar Alice unde este ? Intreaba Jasper .

-- Oh , pai ….

 Dar tocmai atunci , ajunse si Alice , lasandu-se pe covorul verde de iarba

-- Presupun ca aici e ! Spun eu amuzata .

-- Nu mai rade ! Spune Alice de pe iarba . Daca as fi fost om , probabil ca as fi lesinat de la atata effort . Ca sa nu mai spunem de pantofii mei distrusi , se planse ea , iar toata lumea izbucni in ras .

-- Ce va radeti ? Intreba ea incruntandu-se .

-- Nimic , nimic , ii spun eu ajuntand-o sa se ridice de jos . Nu era obosita , doar era vampir , dar ii placea sa se dea in spectacol .

-- Si … deci ce vom vana ? Intreb eu uitandu-ma la toata familia . Erau cu totii , cu exceptia Bellei . Normal ! Ce ar putea face ea aici ?

-- Pai vom vana cateva caprioare …

  La cuvantul “ caprioare “ , deja imi pierise pofta de mancare .

-- Sau , pentru cei care vor ceva mai bun , niste pume , spuse Edward , vazand ca nu eram prea incantata de caprioare . Desi va trebui sa mergem mai mult  pana la munte .

-- Oh … spun eu . Caprioarele sunt … ok ! Mint , gandindu-ma ca nu vreau sa ii deranjez .

  Dar atunci , cel mai neasteptat ;ucru se intampla . Edward incepu sa rada . Dar cu pofta nu asa , de ma facea si pe mine sa zambesc .

-- Ok , ah ? Pe cine incerci sa  pacalesti ? Intreba el amuzat .

 Eu doar ridic din umeri vinovata .

- Putem sa ne impartim in 2 grupuri , propuse Carlisle . Unul care va ramane aici sa vaneze caprioare , iar celalalt sa mearga alaturi de bella la munte , dupa pume .

 

-- Oh … dar chiar nu este nevoie , incerc eu sa protestez , insa Emmet intra in discutie .

-- Slava Domnului ca ai propus asta Carlisle . De cand vroiam sa mai mananc si altceva in afara de caprioarele alea , care imi provoaca mai multa foame decat sa ma satur , spuse el .

-- Mda … ma bag si eu , spue Rose , plictisita .

-- Vin si eu , spuse Edward .

 Toti cei care veneau cu mine au venit langa mine . Eu asteptam sa vad cine mai merge . Ma asteptam ca Jasper sa ni se alature , dar el doar o tinea de mana pe Alice .

-- Pai , noi restul vom ramane , spue Carlisle . Bafta la vanat ! Spuse el , in timp ce noi deja ne apucasem de alergat spre sud .

   Dupa ceva timp – in care eu ii urmaream fiecare miscare de-a lui Edward  - ne-am oprit . Padurea se rarise din ce in ce mai mult , insa copacii nu lipseau .  In schimb era zapada . Am zambit la asta . Imi aducea aminte de Craciunul petrecut cu mama acasa , in phoenix , desi acolo nu ningea niciodata . Apoi m-am gandit la Charlie , si la faptul ca trebuia sa petrecem Craciunul impreuna anul asta , sau … ma rog , acel an , in care …

Mi-am scuturat usor capul , incercand sa alung amintirile dureroase . Acum eram aici , si stiam ce aveam de facut .

  Am inspirat adanc mirosul proaspat al zapezii , dar si al animalelor ce misunao pe acolo . Pentru o clipa , am ramas asa , cu ochii inchisi , doar mirosind natura , cand un miros nefamiliar , dar totusi cunoscut imi invada narile . Asta trebuia sa fie puma mult ravnita , m-am gandit .

  Mi-am lasat simturile sa preia controlul corpului meu , trezindu-ma abia cand eram calare pe un animal cu blana neagra , secatuit de sange

 

Am clipit de cateva ori la animalul lipsit de viata , apoi m-am ridicat in picioare . O miscare abia simtita mi-a atras atentia in partea drapta asa ca m-am uitat repede in acea directie .

Era doar Edward care se uita la mine amuzat cu mainile in san .

  M-am incruntat putin la amuzamentul sau , iar apoi m-am uitat la mine . Hainele mele erau … sa spunem doar ca daca Alice ar fi aici , ar face un infarct ( bineinteles , asta daca ar fi fost om ) . Blugii erau rupti si franjurati – ultima moda , iar bluza patata de sange de credeai ca asa era culoarea materialului .

-- Ce ? Spun eu ingamfata . De parca tu te-I descurca mai bine ! Spun eu .

-- Nu cred asta ! Spune el lasandu-si mainile pe langa corp si apropiindu-se de mine . Stiu asta ! Spune el cand ajunge in fata mea .

-- Da ?intreb eu cu tupeu .

-- Da ! Spune el, fata sa apropiindu-se periculos de a mea .

-- Sa te vad atunci , ii spun eu departandu-ma putin de fata lui .

-- Cu placere , spune el , pastrandu-si in tot acest timp zambetul .

  Se intoarse si o lua la fuga , iar eu , bineinteles , ca l-am urmat .

  Imediat se opri , iar eu am multumit in gand ca eram la o anumita distanta de el , caci altfel m-as fi ciocnit de spatele lui .

 Capul lui se smunci spre spate , adulmecand ceva , apoi , o lua din nou la fuga spre dreapta . L-am urmat pastrand aceeasi distanta considerabila , iar cand l-am ajuns , el deja era in spinarea unui urs brun urias , care se agita , cat Edward avea coltii infipti in beregata acestuia .

 Am asteptat langa un copac , doar privind scena , desi gura imi lasa apa de pofta . Ma stapaneam cu fiecare fibra sa nu ma alatur la festin , insa reusind sa-mi pastrez calmul .

 

~~~~~~*~~~ Dupa putin timp ~~~*~~~~~

Si bineinteles ca pierdusem . Edward termina repede , avand hainele de un alb imaculat . Nici macar o picatura de sange , nici macar  un fir ne la locul lui la hainele sale .

-- Deci … remiza ? Intreb eu zambind copilareste clipind des din pleoape .

-  Edward incepu sa rada , iar cu pofta .

-- Esti asa de …

-- De ? Intreb eu tinandu-mi mainile in poala si balansandu-mi picioarelele , avand in vedere ca stateam asezata pe o creanga .

-- Amuzanta ! Spuse el privindu-ma in ochi .

 Acum si el se afla in fata mea pe creanga din fata , privindu-ma direct .

  Imi era teama . Zilele astea se comportase ciudat de … prieteneste ? Familial ? Apopiat ? de mine . Nu ma mai ignora , si nu se mai uita la mine cu rautate . Ba chiar din contra . Aveam impresia ca se comporta cu mine mai apropiat decat cu ceilalti membri ai familiei . Iar asta ma ingrozea . Era prea mult . Mai bine era ca inainte . Rece si indiferent , decat ca acum .

 Fara sa-mi dau seama , ma indragosteam de el . De acest Edward . Nu de imaginea lui , care il reprezenta pe Edward al MEU .

  Fetele noastre parca fusesera atrase cumva una de cealalta ca 2 magneti , iar acum eram la 15 cm  distanta unul fata de celalalt .

  Momentul pe care il asteptam de atata vreme …