Persoane interesate

sâmbătă, 10 martie 2012

Capitolul 14

Dpdv.Edward :

Inca mai conduceam alaturi de Emmet si Rosali , gandindu-ne ca il ducem in eroare pe James , cand telefonul meu a inceput sa sune . M-am uitat l-a apelant si desi nu ma asteptam la asta , era Carlisle .
- Alo , Carlisle ? Ce s-a intamplat ? intreb eu ingrijorat .
- Edward . Unde sunteti ?
- Ce ? Carlisle , ce ...
- Fii atent ! Marie a fost aici si ...
- Ce ? Marie a fost acolo ? Dupa tot ce a facut mai are tupeul sa ...
- Nu ! Asculta ! James ne-a pacalit . Ne-a intins o capcana ! Ne-a indus in eroare , cand de fapt stia de la bun inceput ce am incercat noi sa facem .
- Marie ti-a zis asta ?
- Da ! Ea ....
Dar nu mai apuca sa spuna nimic , ca un sunet se auzi de la telefonul meu . Cand m-am uitat , am vazut ca Alice ma suna .
- Carlisle , vorbim mai tarziu . Ma suna Alice !
I-am inchis tatei si i-am raspuns lui Alice :
- Alice , ce ....
- Edward ! Bella a disparut !
- Ce ? intreb eu speriat . Cum ai putut sa o pierzi ?
- Nu am pierdut-o . A...plecat !
- Cum ! Alice , ce Dumnezeu ...!!!!!!!!!!
- Edward ! se plase ea . Am avut o viziune . Era ea cu James in sala de balet . trebuie sa vii repede inapoi , ma auzi ?
- Da . Vin cat pot de repede ! am anuntat-o , inchizand .
Nu a mai fost nevoie sa mai spun ceva , ca Emmet deja mergea cu viteza in directia opusa deoarece auzise toata discutia . Acum ma rog doar ca Bella sa fie inca in viata .

   *****

Nici nu am mai asteptat ca masina sa ajunga pana la sala de balet . Inca de cand am intrat in Arizona , am coborat , incepand sa alerg . Era mai repede asa . In scurt timp ma aflam deja in fata salii de balet , asa ca am intrat fara sa ma asigur daca mai era cineva inauntru . Astfel ca atunci cand am intrat , primul lucru a fost sa ma feresc de greutatea ce venea spre mine . Insa , chiar si cu puterea mea de vampir , nu am fost destul de rapid sa ma feresc , iar acea greutate ma lovi din plin , facandu-ma sa cad pe spate .
   Cand m-am trezit , in bratele mele era chiar ... Marie ? Parea ca lovitura a afectat-o si acum are dureri , ceea ce este ciudat , deoarece vampirii nu simt durerea .
 Cand ea si-a ridicat ochii spre mine , arata ... speriata si a sarit ca si arsa din bratele mele , desi , in mod ciudat , s-a impiedicat si a cazut din nou .
Din spatele , ei , vocea lui James rasuna cu ecou :
- Tarfa ! Asta e ultima data cand mai am incredere in tine . Facu o pauza , dupa care continua : Iar acum ... sa ne ocupam de tine .
In acel moment am stiut ca vorbea despre Bella mea , asa ca am tasnit in picioare , iar intr-o fractiune de secunda ma aflam in camera . James , cu un ranjet intiparit pe fata , se apropia amenintator de Bella mea , in timp ce ea incerca sa se tarasca cat mai departe de el . In clipa aceea , nu am mai rezistat , si m-am napustit asupra lui .


Dpdv. Marie :

Dupa ce am aterizat prin ceea ce credeam ca era o usa , m-am izbit de un stalp de piatra . Numai ca acel stalp cazu cu tot cu mine .Impactul ma facu sa ma chircesc de durere , desi asta nu era normal pentru un vampir . Cand imi deschisesem ochii , prima data vazusem piepul si bratele puternice ce ma incolaceau . Stai putin . De cand stalpii au brate si piept ?
   Cand mi-am ridicat privirea , si  L-am vazut .... a fost ca si cum timpul s-ar fi oprit in loc . Doar ca acum eram perfect constienta si stiam ca nu e El  . El era mort , iar eu trebuia sa schimb asta . Stiam ca arata ca El , vorbea ca El , mirosea ca El , gandea si iubea ca El , dar nu era El . Nu era Edward al meu . Si asta ma facea sa ma doara tot corpul , amintindu-mi de slabiciunile mele .
   Imediat ce am tasnit din bratele lui , m-am prabusit la podea , lipsita de putere . Apoi , tot ce am mai vazut , a fost faptul ca Edward disparuse de langa mine . Nin nou . Ma abandonase din nou . Apoi , am lesinat cuprinsa de intunericul dureros al amintirilor care ma bantuiau .


   M-am trezit la auzul unui tipat de durere . Ochii mei se deschisera automat , dar corpul meu nu reactiona cum ma asteptam . In loc sa tasnesc in picioare intr-o minisecunda , mi-a trebuit ceva pana sa ma ridic de la podea , mai ales ca ma simteam ametita , iar capul imi bubuia de durere .
  Mi-am impleticit picioarele pana in camera de balet . Acum ca nu mai exista usa , am putut vedea totul chiar din prag .

  Bella era la podea , probabil inconstienta , iat James si Edward se izbeau dintr-un perete in celalalt .
Erau atat de rapizi , incat cu greu putem sa le mai zaresc miscarile .
   Acum Edward era imobilizat de catre James . Nu putea sa se elibereze , si stiam ca daca nu faceam ceva , si acest Edward va muri . Iar eu nu voi mai rezista inca o data pierderea lui .
  Asa ca ... inainte sa ma gandesc , am sarit in spatele lui James , si i-am sfasiat o bucata de gat , intratat incat sa-l elibereze pe Edward .
   Desigur ca eu nu mai aveam putere , dupa efortul depus , asa ca m-am prabusit la podea secatuita . Bineinteles ca James nu a murit din cauza zgarieturii mele , asa ca s-a intors spre mine pentru a se razbuna , dar chiar atunci , Edward il prinse si il arunca in alt perete .
       Am zambit amar gandindu-ma ca daca o vor mai tine mult  asa , vor darama sala dar inca nu ma puteam misca pentru a impiedica asta . In scurt timp , James se vindeca si reusi cumva sa-l darame pe edward , De data asta nu mai aveam cum sa-l ajut , iar sentimentul de slabiciune pe care il aveam , ma coplesea , facandu-ma sa plang . Desigur , lacrimile mele erau de sange , ceea ce ma slabea si mai mult . Inainte sa-mi trag sufletul , o bubuitura puternica se auzi pe acoperis , iar in urmatorul moment , toata familia lui Edward era prezenta .
   Imediat ce l-au prins pe James , au facut un fos si au inceput sa-l dezmembreze , aruncandu-i bucatile din corp in foc . Edward , imediat ce fusese eliberat , fugi direct la Bella .
   Credeam ca ma obisnuisem sa nu fiu eu cea mai importanta din viata lui , dar se pare ca durerea ce mi-o provoca era mult mai puternica , asa ca am lesinat . Din nou , m-am lasat cuprinsa de negrul abisului , rugandu-ma ca totul sa se sfarseasca cu mine .

 ****

Ochii au inceput sa-mi fluture cand rasele soarelui imi poposira pe chip . Mi-am deschis usor pleoapele si am vazut ca ma aflam int-o camera ... cunoscuta . Era camera lui Edward . Nu as putea uita asta niciodata . Aveam un sentiment de bine si de ceea ce in totdeauna crezusem ca era acasa . Mirosul Lui era peste tot in jurul meu . Un zambet imens mi se fixa pe chip , la gandul ca lor le pasa macar intratat incat sa nu ma lase acolo , sau sa ma arda si pe mine .
   Usa se deschise incet , iar capul negru plin de tepi al lui Alice se zari . Eu m-am ridicat pe jumatate pentru a ma uita mai bine la chipul ei . Nu era suparata pe mine si asta m-a facut sa rasuflu usurata .
- Buna ... Marie , spuse ea precauta .
- Alice , am raspuns eu .
- Cum te simti ? intreba ea ceva mai natural .
- Mai bine am spus eu .
- Toata lumea a fost foarte ingrijorata pentru tine . Nu stiam ce ai patit , pentru ca esti vampir si vampirii niciodata nu au slabiciuni . ce ti s-a intamplat ? spuse ea totul dintr-o singura suflare ( Nu ca ar avea nevoie sa resufle )
Nu prea vroiam sa vorbesc despre asta si pentru faptul ca nici eu nu stiam mai mult ca ea .
- Cum e Bella ? Se simte bine ? am intrebat-o incercand se deviez de la subiect .
Alice s-a prins , si nu m-a mai presat cu intrebari .
- E bine acum . E la spital cu mama ei si cu Edward , spuse ea uitandu-se la mine trista .
Probabil ca Bella i-a spus ceva .
- Aha . Bine , am spus eu si am dat sa ma ridic , in ciuda protestelor ei .
- Carlisle a spus ca trebuie sa ramai in pat . Inca esti slabita !
- Voi sta in pat , dar nu vreau sa va deranjez . Ma voi duce acasa , am spus eu . Ma voi odihni mai bine acolo .
Alice isi pleca ochii in jos , si daca nu as sti ca nu poate plange as fi pus pariu ca asta ar fi facut . Era trista si parca vedeam in ochii ei si un sentiment de vinovatie .
- Marie .... spuse el cand era sa ies pe usa .
- Da ? am intrebat-o eu .
- Esti suparata pe ...
- Nu ! am spus eu cu un suras .
- Bine . Pentru ca va trebui sa avem o discutie serioasa pe tema asta , spuse ea serioasa .
- Bineinteles , am spus eu zambind si dojenind-o .
Alice mi-a raspuns la zambet , iar eu am iesit pe usa , indreptandu-ma la casa careia nu simteam ca apartin .

______________________________________
Cu pasi inceti am adus capitolul 14 . L-am carat muuuult deci cred ca merit si eu macar un comentariu , chiar daca nu e chiar asa de lung .
   Vreau sa va anunt ca ficul se apropie de ..... sfarsit :(
Stiu , stiu ! De fapt nu stiu daca va bucurati sau sunteti tristi .
   Dar nu va faceti griji , ca nu se sfarseste chiar acum . Mai am vreo cateva capitole .

 Va rooog sa nu fiti supy pe mn ca e asa de scurt , ca ma voi revansa data viitoare !

             Deci , pana data viitoare ...... Stay with me and take care of you !
                                Kisses :X    Bye !

7 comentarii:

LoStInDr3aMs spunea...

foarte,foarte frumos!!!!!!!!!!!!sper ca va fi happy end.....vreau sa se afle adevarul;)te rog sa postezi repede;)

Law spunea...

ma bucur ca edward a ajuns la timp;;)

Raluk spunea...

mie cel putin mi se pare destul de lung :d. A meritat asteptarea :X
:*:*:*:*

experimentul2011 spunea...

Marie sarmana atitea indura, sper sa-si aiba rostul.

dya spunea...

Minunat capitol!Imi pare bine pentru Bella,dar Marie sufera mult...sper sa aiba un sfarsit fericit!Abia astept urmatorul capitol!:*:*

Anonim spunea...

ciao Stefy :) imi plce tare mult ficul, ideea e minunata si sunt tare curioasa ce se intampla in continuare. cand postezi urmatorul capitol?
te pupic si inspiratie multa. astept cu nerabdare continuarea :*

Stephany spunea...

@ LoStInDr3aMs - Pai stiu si eu ... veti vedea daca va fi happy end sau nu
@ Raluk - Ma bucur ca a meritat asteptarea :D
@ danielamistik - cu totii asteptam urmatorul capitol . Pana si eu :D
@ antonya310 - in primul rand multumesc pentru laude :"> si sa itit raspund si la intrebare , voi posta sambata seara , cel tarziu dumonica dupa-amiaza , deci weekend-ul asta va puteti bucura de un nou capitol :D

Melodia saptamanii