Povestirile unei Tinere 34

- Jake !? tip eu disperata cand il vad venind din spatele lui Aro .
- Buna iubire ! Mi-ai dus dorul ? intreaba el zambind .       
- Ce cauti tu aici ? il intreb eu mai mult tipand .
- Imi era dor de tine , asa ca am venit in vizita . Si , pe deasupra , mi-am facut si niste prieteni noi , raspunse uitandu-se la Aro .
  Eu am intrat intr-un atac de panica si am inceput sa plang , respirand greu . Alice a venit langa mine si ma scos de acolo .
 - Bella , respira adanc si incearca sa te linistesti. Ai un atac de panica .
- Nu . Se . Poate ! spun eu printre sughituri de plans .
- Ssss ... linisteste-te te rog .
       Dupa cateva minute , am reusit sa ma mai calmez .
- Bella , il cunosti pe tipul ala ? intreaba Alice .
- Da .
- Cine e ?
- E fostul meu.. am lasat propozitia neterminata . Nu merita sa-i spun iubit . Nu era decat o javra !
- Bine , dar de ce ai reactionat asa ? Ti-a facut ceva ?
- Da . spun eu incepand din nou sa plang . Dar nu-ti pot spune .
                                              
- E in regula . Nu trebuie sa-mi spui . Dar te vei simti mai bine daca te-ai descarca .
- Nu pot sa spun .
- Incearca . Ai incredere in mine , spuse Alice pe un ton bland .
  Pana la urma i-am spus . Tot . Alice avea ochii in lacrimi dupa ce am terminat de povestit .
- Javra ! Nemernicul ala cu siguranta va plati . scuipa Alice cuvintele . 
- Nu ! Alice , promite-mi ca nu vei spune nimanui . Promite-mi !
- Desi mi-e foarte greu ..iti promit ca de la mine nu va afla nimeni nimic , spuse Alice serioasa , apoi ma imbratisa .
 Dupa ceva timp venira si baietii .
- Sunte-ti bine ? intreaba Edward .
- Da ! Cat se poate , raspunse Alice trista .
- Haide sa plecam de aici , spuse Jazz .
  Ne-am suit toti in masini si am plecat .
Eu am venit tot cu Edward . Insa nu am mers acasa . Ne-am oprit pe un drum laturalnic .
- De ce ne-am oprit aici ? intreb eu putin alarmata .
- Trebuie sa vorbim, spuse Edward serios .
Eu ma uitam la mainile mele care imi stateau pe genunchi .
- Cine e Jake ? intreaba el . Vazand ca eu nu am raspuns , el a continuat . A spus ca e iubitul tau . E adevarat ? Eu inca taceam . Inca mai tii la el nu-i asa ? intreaba el trist , dar putin iritat .
- Nu ! spun eu .
- Atunci de ce nu vrei sa vorbesti cu mine ?
  Nu stiam cum va reactiona daca ii spuneam . Probabil ca i-ar fi sila de mine , si mi-ar spune sa nu-i mai vorbesc niciodata . Dar stiam ca va afla , dar pana atunci se va supara pe mine si va interpreta totul gresit .
- De ce nu ai incredere in mine ? intreaba el din nou .
- Nu pot sa-ti spun .
- De ce ? De ce nu poti ? Sau mai bine spus de ce nu vrei ?
- E prea greu pentru mine .spun eu cu ochii in lacrimi .
- Bella , stiu ca e greu . Dar eu chiar credeam ca ma placi macar ca pe un prieten . Nu am vrut sa te oblig sa ma placi  mai mult daca tu nu simteai asta . Dar , se pare ca m-am inselat .
- Nu . Eu te plac , doar ca ...
- Atunci poti avea incredere in mine . Spune-mi te rog .
  In tot acest timp el ma lua de maini , iar eu mi-am ridicat privirea sa-i vad chipul . Parea sincer . Dar eu puteam fi ?

________________________________________________

 Maine pun cap urmator .
     Nu uitati sa comentati !
                                   XXX