Persoane interesate

vineri, 11 noiembrie 2011

Invazia zombilor

Buna !
  M-am gandit asa : Daca tot v-am aratat o melodie despre zombi , atunci de ce sa nu scriu si un one-shot !
  Deci...pregatitiva pt o poveste cu totul si cu totul interesanta ! :)
__________________________________________

Scurt rezumat :

Povestea are loc in America , care este invadata de....zombi !
Povestea este scrisa din perspectiva  Andreei , una dintre ultimii  oameni .
   M-am gandit sa fac si un scurt cast totusi  , asa ca :
O aveti aici pe Andy ( Andreea ):
 

Aici il aveti pe Jason :


Iar nu in ultimul rand , zombiul sexy , Dean :
  

P.S. Il adoooor pe actorul asta :)

______________________________________________________



    "Pot sa-i aud ! Sunt afara ! Vin dupa mine ! "
Acum 3 luni , nici macar nu imi trecea prin cap ca-i voi pierde pe toti in doar o clipa .

                                      ~Flash back ~

Totul s-a intamplat cand , am auzit la stiri ca orasul este terorizat de un fel de mutanti , care omoara oameni . Si nu oricum , ci ii mananca !
    De atunci , toata lumea a intrat in alerta ! Polita , armata , fortele aeriene ...insa nimeni nu ii puteau omori , deoarece , ei erau deja morti !
    Apoi , toti si-au dat seama ca nu-i pot invinge . Ei erau zombi ! Nimic nu-i putea opri !
    Oamenii s-au speriat  atunci, si au incercat sa fuga , insa ei tot ii gaseau .
    Apoi , lumea , a incercat sa se adaposteasca , si sa se ascunda .
Asta , parea sa functioneze , insa , in scurt timp , au ramas fara provizii , asa ca au trebuit sa iasa . Din pacate .... nu s-au mai intors .
   Pe atunci , eu , cu tatal , mama si fratele meu mai mare , stateam ascunsi in pivnita . Am stat ascunsi acolo 2 saptamani , pana cand si noua ni s-au terminat rezervele de mancare si apa . Cineva trebuia sa iasa , si sa incerce sa aduca ceva de mancare , fara sa fie prins . Iar acel cineva , a fost tatal meu .
    Nu voi uita niciodata seara aia ! Am incercat sa-l opresc . Stiam ca nu se va mai intoarce .
     Apoi , dupa 2 zile , el s-a intors ! Sau mai bine zis , corpul sau .
Tatal meu nu mai era om , ci zombi ! Cine ar fi crezut ? Se pare ca , zombi se foloseau de oameni nu doar sa-i manance , si ii puteau transforma si pe ei in niste morti ambulanti .
         Acea zi a fost una dintre cele mai urate ! Mama mea a fost prinsa , si mancata de vie ! Cea mai tulburatoare imagine .
  Eu si fratele meu mai mare , am reusit sa fugim . Se pare ca zombi nu erau buni alergatori . La urma urmei , erau morti !
    Asa ca eu si Jason am fugit . Am fugit cat de departe am putut .
Dupa ceva timp , am ajuns intr-o padure . Era mai bine decat in camp deschis . Aici nu ne puteau gasi .
   Asa ca am mers prin padure , pana s-a inoptat de-a binelea . Nu mai puteam vedea nimic , si ne era teama ca ne-am putea intalni cu vreun animal flamand ( tot era mai bine decat cu un zombi ) .
    Fratele meu avea deja 18 ani . Eu aveam abia 16 , si nici unul dintre noi nu stia cum sa supravietuiasca in salbaticie .
   De acum eram obositi , ne dureau picioarele , ne era foame si somn . Trebuia sa gasim un adapost si ceva de mancare .
Dupa inca cateva minute de mers , Jason a oftat si s-a oprit .
- Nu are nici un rost ! Ne invartim in cerc , spuse el nervos .
- Si ce propui ? am intrebat eu tafnoasa .
- Ce rost are sa continuam sa mergem ? Oricum ne indreptam, spre nicaieri . Nu facem decat sa obosim mai tare ! spuse el pe un ton rastit .
 Apoi , un sunet in spatele nostru mi-a atras atentia . Jason nu l-a observat , fiind ocupat cu plansetele lui .
- Jason ! am spus eu .
- Ce-i ? intreba el , fiind concentrat acum la mine .
- Ssss... am spus eu , punandu-mi degetul la gura si aratand spre tufisurile din spatele nostru care se miscau .
Amandoi am inghetat . Ne uitam cum , practic 3 barbati au iesit , tinand in maini cate o pusca .
        Ei ne-au inconjurat si se apropiau de noi . Apoi , unul din ei a scos o sticla cu un lichid si a inceput sa ne stropeasca .
    Eu si cu Jason stateam spate in spate si ne uitam infricosati la barbatii care acum se uitau curiosi unii la altii .
   Apoi , unul din ei vorbi :
- Cine sunteti ? intreba cel mai mic ( banuiesc )
Toti aveau in jur de 30-40 de ani si aratau amenintator .
- Eu sunt Jason , incepu fratele meu cu vocea tramurandu-i . Iar ea e sora mea mai mica , Andy .( asa imi spuneau toti , chiar daca ma cheama Andreea )
- Sunteti oameni , vad ! Replica cel de-al doilea , care arunca lichidul ala inspre noi . Cred ca era alcool , fiindca acum miroseam dezgustator .
- Da ! a raspuns Jason .
Toti si-au lasat atunci pustile in jos , si s-au apropiat de noi mai mult .
- Si ce faceti voi in mijlocul padurii la ora asta ? intreba cel mai fioros . Probabil ca el era seful .
- Familia noastra a fost atacata de zombi , dar noi am reusit sa fugim , a continuat Jason .
- Pai , atunci e ziua voasta norocoasa , vad ! Continua barbatul cel mai infricosator , incepand sa rada batjocoritor .
- Lasa-i Jared ! interveni cel de-al doilea barbat . Cel care ne stropi . Cred ca oricum , sunt destul de speriati !, continua el . Dar bine ca am dat peste voi . Eu sunt Alec , se prezenta el .. Acesta e Richi , iar el e Jared , continua el aratand spre ceilalti 2 barbati .
-  Haideti totusi sa intram , interveni Richi . Nu am chef sa o tin asa toata noaptea .
    Cei trei barbati ne-au indicat intrarea in ceea ce se parea a fi o pestera . Era foarte intunecata , insa Jared , mergea inaintea noastra cu o torta . Am continuat sa mergem pana la o bifurcatie , unde am luat-o la drapta . Apoi , parca incepeam sa coboram , iar tavanul pesterii devenea din ce in ce mai jos . Eu m-am uitat speriata la Jason , care parea concentrat pe drumul nostru .
Se pare ca si Alec imi observa ezitarea .
- Nu va faceti griji ca va veti pierde . Tot ce trebuie sa faceti este sa tineti dreapta tot timpul .
  Dupa ce am cotit de cateva ori , am vazut o lumina .
Apoi , cand am ajuns la capatul holului , am vazut ceva ce nu credeam ca voi mai vedea vreodata .
   Lumina era defapt un foc , iar in jurul lui , erau ...oameni ! Multi oameni . Femei , copii , batrani , adolescenti , barbati ...toate genurile . Si erau pe putin 40 .O usurare a luat locul fricii .
- Dupa cum vedeti , interveni Jared , si noi am incercat sa supravietuim .

                *****

Dupa acea zi , ne-am integrat perfect .Toti oamenii erau draguti cu noi , aveam ce manca , aveam caldura si am reusit sa ne improvizam un pat .
  In fiecare seara ne adunam cu totii in jurul focului , si ii ascultam pe cei 3 barbati cum ne povesteau despre cum mai e sus .
    Au reusit sa faca cateva raiduri in care ne-au adus ceva mancare .
- Hmm....pot sa intreb ceva ? am spus eu in timp ce ma uitam la Alec , care tocmai povestea despre cum era cat pe ce sa-l prinda un zombi .
- Da ! Ce vrei sa stii ?
- Hmm....stiti , seara cand ne-ati gasit ....ne-ati stopit cu ceva ....
- Oh ! Era alcool . Daca ii stropim cu alcool , apoi le dam foc , vor arde pana ce nu va mai ramane nimic din ei .
- Ah ! Am ...am crezut ca nu pot fi opriti , am spus eu timida .
-Poi , se pare ca nu ii putem omora , dar daca le dam foc , nu vor mai ramane nimic din ei . Mi-as fi dorit sa ne fi dat seama de asta inca de la inceput . Acum , nu mai eram in situatia asta ! continua Alec .
 Dupa un moment de liniste , Jared interveni .
- Acum trebuie sa va anuntam ceva !Dupa cum stiti , Jason , aici defata , s-a oferit voluntar sa ne insoteasca in raiduri , asa ca am hotarat ca e destul de mare , incat sa poata veni cu noi .
- Ce ? am intrebat eu ridicandu-ma in picioare. Nu se poate ! Nu poti face asta ! Am tipat eu la Jason .
- Cred ca sunt destul de mare cat sa nu mai ascult de sora mea mai mica ! spuse el nervos .
- Eu doar ....am inceput eu cu lacrimi in ochi . Nu vreau sa te pierd . Nu vreau sa se intample la fel ca si cu tata ! am spus eu , incercand sa-mi inghit lacrimile .
   Jason a venit langa mine si m-a imbratisat . Nu se va intampla bine ? Voi avea grija ! Promit !

                 ****

Au trecut deja 3 zile , iar ei inca nu s-au intors.
- Daca nu mai vin ? o intrebam eu pe Diane , o femeie de vreo 25 de ani .Era sotia lui Alec .
- Nu-ti fa griji . Se vor intoarce ! ma linisti ea .Cateodata dureaza mai mult .
- Au venit ! Au venit ! Striga Oliver , un baietel de doar 6 anisori .
Eu m-am ridicat in picioare si   m-am grabit sa le ies in intampinare , insa ...
- Unde e Jason ? intreb eu , nevazandu-l pe fratele meu .
- El ...a fost prins , spuse Alec trist , uitandu-se in pamant .
- Ce ? Si voi l-ati lasat acolo ?Cum ati putut ? V-am spus ca nu trebuia sa-l luati ! V-am spus ! m-am rastit eu cu lacrimi in ochi .
- Hei pustoaico ! Am incercat bine ? interveni si Jared . Am incercat sa-l salvam , dar era prea tarziu ! El ....el a fost infectat deja ! .
-  Infectat ? intreb eu . Cum adica infectat ?
- Poi , zombii , daca vor sa transforme pe cineva , il musca . Apoi , in 24 de ore , victima devine si ea un zombi . Daca nu vor , trebuie sa-i manance tot corpul .
La aceste cuvinte m-am cutremurat .
- Nu conteaza ! Cum ati putut sa-l lasati acolo ?am tipat eu si am iesit in fuga .
  I-am auzit pe toti ceilalti strigandu-ma din urma mea , insa eu eram prea suparata sa-i ascult . Am fugit , pana am iesit afara din pestera . Am incercat sa-mi dau seama pe unde am venit in acea aseara si am reusit sa ies din padure .Am alergat sa-l caut pe Jason . Era undeva acolo , singur , posibil sa fi fost deja mort , insa nu-mi pasa . Trebuia sa-l gasesc . El era tot ce mi-a mai ramas .
      Am ajuns in vechiul meu cartier . Strazile erau pustii . Cel mai tare imi era frica sa nu ma vada cineva .
    M-am strecurat cat de usor am putut incercand sa nu fac galagie . Dar , o miscare in spatele meu m-a facut sa o iau la fuga si sa ma impiedic de niste tomberoane , care au cazut . Din fericire , eu nu am cazut , si am reusit sa alerg incontinuare .
    Am zarit vechiul meu liceu . Am alergat mai repede , pana am ajuns la usile acestuia . Am intrat , nu inainte de a observa ca un zombi era pe urmele mele .
    Partea cea mai rea era ca putea fi fratele meu . Atunci , pt prima oara mi-am dorit ca Jason sa fie mort .
   Am reusit sa intru in liceu si sa inchid usa , blocand-o cu o coada de mop . Asta nu-l va opri , dar imi va da un avans  sa caut o ascunzatoare mai buna .  
         Ce naiba ? Nu aveam unde sa ma ascund .Pe cand ma uitam disperata in toate partile , am auzit usa din fata deschizandu-se cu un bubuit .
          Am luat-o la fuga pana in celalalt capat al liceului , sperand ca voi putea iesi . Dar in scurt timp am realizat ca usa din spate era incuiata . Perfect ! Eram blocata aici . Ca intr-o cusca !
        Si atunci mi-a venit in minte solutia . Imi aduc aminte ca profu de biologie a adus in laborator un fel de cusca cu gratii . Nu era cea mai buna idee , dar era mai bine decat sa stau si sa fiu mancata de vie .
             Asa ca am luat-o spre laborator . Am avut grija ca mai intai sa blochez usa cu un scaun . Firar ! De ce nu s-au gandit sa puna si ei niste incuietori ?
           M-am intors si am vazut cusca . Era tinuta de 4 franghii la vreo 50 de cm deasupra podelei . Cine stie ce fel de experiment avea de gand sa faca .
         M-am repezit si am deschis cusca si am intrat . dar ceva nu era in regula . Eram prea expusa . M-am dat jos , am inhatat fata de masa de pe catedra si am acoperit cusca , apoi am intrat din nou , si am incuiat lacatul de la usita .
         Acum doar asteptam in liniste , rugandu-ma in gand sa nu ma gaseasca . Dar nici nu mi-am terminat gandul , ca am auzit pasi . Daca se pot numi pasi , pt ca zombii mai mult se tarau . Depinde cat mai aveau din corp .
           Alec ne spusese ca vazuse zombi fara maini , fara picioate , fara cate o bucata din abdomen , si chiar fara cap . Aceste ganduri mi-au facut greata .

                       ~ End flash back~

Acum ii auzeam . Veneau dupa mine , iar eu nu aveam unde sa fug . Apoi , deodata , usa de la laborator s-a trantit zgomotos de perete . Mi-am inabusit tipatul de frica , cu mainile .
 Apoi o voce se auzi :
- Stii , nu te poti ascunde de mine ! spuse el un pic cam prea tare .Eu simt mirosul fricii ! spuse el din nou .
 Il auzeam cu se apropria de mine .
Apoi , vorbi din nou :
- Ah ! Aici erai !
Apoi ridica fata de masa , pana imi intalni privirea . Eu m-am dat cat de mult am putut inapoi .
- Hmm....interesant ! spuse el .
Nu arata ca ceilalti zombi . Daca nu te uitat de aproape , puteai spune ca e om . Dar eu stiam ca nu e .
         Privirea lui , in schimb , ma analiza curios .
- La ce te holbezi ? am intrebat dur , insa vocea imi tremura .
- La tine ! Mai vezi tu vreun alt om ? intreba el batjocoritor .
  Eu mi-am ferit privirea .Insa el continua sa se holbeze .
- Interesanta ascunzatoare , spuse el dupa o pauza .Dar nu prea inteligenta , stii ?
  Ce ? Cumva el m-a facut proasta ?
Mi-am ridicat privirea nervoasa , doar ca sa-l vad amuzat , si cu o atitudine increzatoare . Avea o spranceana ridicata si ma privea cu subinteles .
- Da , stiu ! am raspuns eu .
- Stii , un zombi poate trai fara hrana destul de mult timp . insa un om .... ma indoiesc ca vei rezista prea mult timp in cusca aia .
- Da ? Si ce propui  ? am intrebat eu pufnind .
- Ai putea sa iesi , si ... cu putin noroc , nu te voi manca ... de tot . Ce spui ?
- Aaa...nu prea cred ! am spus eu .
- Stii , voi oamenii , intotdeauna faceti lucrurile mai complicate  . Dar , nu ma plang . Cel putin eu am gasit un om , si , ori acum , ori mai tarziu ...tot te voi prinde .
  Si spunand asta , isi lua un scaun , pe care il atrase aproape de cusca si se aseza pe el .
- Ce faci ? intreb eu .
- Ce ti se pare ca fac ? Astept !

                                          *****

                             ~ dupa cateva minute ~

Stomacul meu se razvratea si facea galagie .
- Se pare ca ti-e foame ! spuse el .
   Eu doar m-am uitat la el  curioasa .
- Uite cum facem , incepu el .Eu iti aduc ceva de mancare , iar tu imi dai o mana ! ce spui ? intreba el voios .
M-am uitat la el speriata .
- Iachh.....am spus eu dezgustata .
- OF !!!! Voi oamenii sunteti asa de zgarciti ! spuse el .
Eu ma uitam la el uimita .
- Oricum , nu mai ai mult ! Acus vei adormi , sau vei lesina , iar eu voi fi aici , gata sa te iau .
La afirmatia asta m-am infiorat .
- Hei ! spuse el dintr-o data .Cum te cheama ?
- De ce intrebi ? Obisnuiesti sa afli numele potentialelor tale victime ?
- Nu ! Doar ca ma plictiseam . Eu sunt Dean , apropo .
- Andy , spun eu .
- Incantat   de cunostinta , spuse el zambind.
- Si eu ...am inceput , dar mi-am dat seama ce era sa spun . Si eu as fi , daca eram in alte circumstante , am dres-o eu pana la urma .
- Alte circumstante ? intreba el .
- Da . Stii  tu .. daca nu ai vrea sa ma mananci  am spus eu .
- Ah !
Dupa cateva minute de linista , el a continuat :
- Totusi ...de curiozitate , ce cautai aici ?
- Nu e treaba ta ! i-am trantit-o eu , gandindu-ma la Jason.
 Atunci , el si-a dat ochii peste cap ( la figurat :) )si s-a ridicat , iesind pe usa .M-am uitat lung dupa el , asteptand sa se intoarca . Dupa 5 minute , nu credeam ca se va mai intoarce , dar nu puteam sa risc si sa ies din cusca .
       M-am aplecat totusi peste usita , uitandu-ma lung la lacat . Atunci , l-am vazut pe Dean  venind , asa ca m-am dat repede inapoi . Cand a intrat , avea in mana o punga .
  A venit pana in fata custii si mi-a strecurat punga inauntru . Eu m-am uitat curioasa la ea , apoi la el , dar nu am indraznit sa ma apropii .
- Stii , o poti considera mita , spuse el dupa ce se aseza inapoi in scaunul lui .
   M-am uitat curioasa la el , si am luat punga . Am desfacut-o si m-am uitat inauntru . Era ...era mancare .Si o sticla de suc .
M-am uitat la el cu o spranceana ridicata .
- Sa stii ca nu e otravita sau ceva , spuse el ridicand din umeri .
- Mita pt ce ? am intrebat eu .
- Eu ti-am adus de mancare , iar tu imi spui cum ai ajuns aici .
M-am mai uitat inca odata la mancarea din punga , iar dupa ce am luat un cartof prajit , am inceput sa-i spun intreaga poveste .
  Dupa ce am terminat de mancat , si de povestit , s-a asternut o liniste in jurul nostru .
- Dar tu ...am inceput eu . Tu nu pari a fi ca si ceilalti , am spus eu .
- Ca si ceilalti ? intreba el .
Trebuia sa recunosc , ca era chiar frumos . Avea ochii caprui inchis , si era brunet . Sa nu mai spun ca arata superb . Cred ca avea vreo 20 si ceva  de ani .
- Stii tu ...ca si ceilalti zombi , am spus eu , putin stanjenita .
- Pai , poate fiindca nu sunt ca ei ? intreba el sarcastic .
- Ce vrei sa spui ? intreb eu curioasa .
- Pai eu nu am fost muscat , ca sa spun asa , deci nu am fost transformat in zombi .
- Atunci ...
- Dar ,....a continuat el de parca nici nu se oprise. Pe cand fugeam si eu de ei , ca si restul lumii , tatal meu a incercat sa-i omoare folosind o drujba . O idee nu tocmai buna . Nu numai ca zombii nu puteau fi omorati , insa nimeni nu stia ca sangele lor e ...hmm...nu stiu cum sa spun . Otravitor , cred . In fine . In seara aia , cand tatal meu a taiat capul unuia , care era pe mine gata sa ma muste , am inghitit cativa stopi de sange . Nimeni nu obsevase . Dar , a doua zi , am inceput sa ma simt rau , si aveam o pofta ciudata de carne cruda . Eu nu mi-am dat seama . Si nici familia mea ...
    Dean se opri , ramanand pe ganduri .
- Deci tu nu esti nici zombi , dar nici om , am intrerupt eu tacerea .
- Da ! Cam asa ceva , spuse el revenind la realitate .
 Dupa alte cateva minute , am observat ca se facuse noapte deja .Imi era atat de somn , incat mi se inchideau ochii .
- Deja ti-e somn ? ma intreba Dean .
- Aaa...nu ! spun eu , incercand sa ma ridic in alta pozitie .
-, Stii , e in regula , poti sa dormi , imi spuse el .
- Da, sigur , ca sa ma prinzi imadiat ca cad in inconstienta ! am replicat eu .
Dean s-a uitat la mine un moment , dupa care a inceput sa rada . Nu batjocoritor, ci ...dulce , ...intr-un fel .
- Andy ? Crezi ca daca vroiam sa te mananc nu puteam sa o fac si cand erai treaza ?
- Si atunci de ce nu ai facut-o ? am intrebat eu .
Atunci , el isi feri privirea , privid podeaua , fiind concentrat pe ceva .
- Nu stiu , spuse el dintr-o data . Cred ca ...pt ca esti draguta , spuse el apoi .
 Insa eu abia il mai auzeam , fiindca deja eram aproape adormita .
Insa , imediat ce mi-am dat seama ca adormeam , m-am trezit brusc , uitandu-ma speriata in jur . Dean inca era acolo , pe scaunul sau si ma privea fascinat . Cred ca fredona ceva , inainte sa-si dea seama ca m-am trezit .
- Ce canti ? am intrebat eu in soapta .
- Hmm... e o melodie compusa de o fata zombi , care se zice ca s-ar fi indragostit de un om , spuse el . Dar , sunt doar zvonuri .
- Zvonuri ?
- Da , stii tu , barfe , care nu stii niciodata daca sunt adevarate ...raspune el .
- Stiu ce inseamna cuvantul , am spus eu . Doar ca nu inteleg de ce ai spus asta ...nu stiu , intr-un mod ciudat .
- Pt ca asa ceva e imposibil , raspunse el . Sau , ar trebui sa fie , continua el dupa o clipa .
Nu intelegeam ce vroia sa spuna insa inainte ca eu sa-l intreb , el a continuat :
- Vrei sa ti-l cand ? a intrebat
Eu doar am dat din cap , iar el a inceput sa cante :




Cand am auzit versurile am inceput sa rad . Se pare ca fata zombie era indragostita de un om si incerca sa-i spuna ca daca ar fi impreuna nu ar incerca sa-i manance creierul ci vrea doar inima lui :)
    Ce dragut !
   Pana la urma am adormit .
Dar dimineata , m-am trezit in alta parte . Era  un fel de padure , iar eu eram ...in bratele lui Dean .
 M-am speriat si am incercat sa scap din imbratisarea lui .
- Sss..... mi-a spus el dandu-mi drumul din imbratisare . Ceilalti vin dupa tine , a soptit el . Trebuie sa pleci !
- Dar ....am incercat sa spun , insa el m-a oprit .
- Uite ! Asta e drumul pe care trebuie sa-l urmezi . Mergi pe el , pana ajungi la rau . Acolo , ar trebui sa gasesti un adapost subteran , sau ceva de genul asta . Roaga pe cineva sa te duca pana pe partea cealalta . Numai sa ai grija ca aia sa fie inca oameni .
- Dar ... nu am unde sa ma duc , am incercat eu sa-i spun .
- Nu-ti fa griji , pe partea cealalta vei gasi ajutor .
Apoi , dupa ce imi dadu un rucsac in spate , m-am intors cu fata la el .
- Esti cel mai de treaba semi-zombi pe care l-am cunoscut vreodata , am spus eu zambind .
- Si tu esti cel mai de treaba om pe care nu l-am mancat , spuse si el zambind .
  Apoi , ne-am imbratisat de " la revedere " si m-am intors spre drumul  pe care mi l-a aratat .
    Si acum iata-ma , plecand spre nicaieri , lasand in urma pe toti , si toate amintirile mele .


                                   ~  The end ~

_______________________________________

Hei ! Cum vi s-a parut povestea mea ?
  Destul de interesanta , nu ?
Pun pariu ca majoritatea mi-ati citit povestea , doar din cauza titlului :)
    Ei , bine ....asta a fost ! va rog sa-mi lasati parerea voastra intr-un comment ! iar daca nu ..... poate data viitoare :)
               Pwpici !

4 comentarii:

Smell of blood spunea...

Prima la comm
E superba!!incat imi apar 'imagini' in fata ochilor dupa ce am citit-o:))
pup

Anonim spunea...

e tare :P la astea te pricepi :) destul cat sa ne faci pe aceia dintre noi sa ne imaginam ce povestesti :P

Dar vreau sequel ...continuare :P

Anonim spunea...

foarte frumoasa povestea:x
si eu vreau continuare:D sper sa faci una:D
felicitari pentru aceasta poveste superba:*

antonia spunea...

super...si ador melodia....as fi vrut ca ei doi sa poata fi ceva gen...conducatorii noii lumi:))....

Melodia saptamanii