Deci, am pus si partea a doua , si... va fi si o parte a treia ( si poate si a patra , sper eu :D , dar vom vedea )
Deci, cititi si spuneti-mi parerea voastra :)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Secolul XVIII
-
Nu
pot sa cred! Maine
ma marit! Canta Issabella valsand de una singura prin camera ei.
-
Domnisoar...aaa...doamna?
spuse servitoarea bagandu-si capul pe usa sfioasa.
-
Ce
vrei? Striga Issabella nervoasa. Nu vezi ca am treaba?
-
Ma
scuzati, dar tatal dumneavoastra mi-a spus sa va anunt ca intr-o ora va ajunge
logodnicul dumneavoastra, spuse servitoarea.
-
O
ora? Ai innebunit? Si ce mai stai acolo? Ajuta-ma sa ma pregatesc ! striga
Issabella agitandu-se.
-
Da,
domnisoara.
Dupa ce Edward
Masen sosi la conacul Swan, Bella era gata aranjata pentru a-si primi viitorul
sot. Dupa ce Edward si Charles vorbira ca intre barbati, tatal Issabellei
decreta ca ar fi mai bine sa-i lase singuri pe viitorii soti.
-
Si ,
deci, nu sunteti emotionat pentru ziua de maine ? Intreba Issabella fericita, stand
sprijinita de marjinea malustradei de la terasa, si uitandu-se la logodnicul
ei.
-
Nu
prea, raspunse Edward rece, sprijinindu-si coatele de marginea balustradei si
privind cerul instelat.
-
Ce?
Intreba Issabella furioasa.
-
Adevarul
este ca nu va fi nici o nunta, spuse Edward, inca privind in zare.
-
Asta
s-o crezi tu! I-o tranti fata. Papa te va face sa platesti daca ma lasi balta
tocmai in ziua nuntii mele. Vei ajunge de rasul societatii, si crede-ma cand
iti spun ca papa te poate distruge, spuse Issabella rautacioasa.
-
Nu-mi
pasa. Eu nu te iubesc! Replica acesta. Nu ma poate obliga nimeni. Iar tatal meu
nu are decat sa ma dezmosteneasca. Eu nu ma voi casatori cu tine! Acum va rog
sa ma scuzati , ii spuse raspicat fetei si se intoarse brusc pe calcaie si
pleca.
Issabella ramase stana de piatra, ca apoi o lacrima sa-i
curga pe obraz. Numai una. Si aceea numai din cauza umilintei la care tocmai a fost
supusa. Il observa jos pe Edward mergand catre caleasca, pregatindu-se sa plece
pentru totdeuna, asa ca, nervoasa, se apleca peste balustrada si striga spre
el.
-
Sa
stii ca asta nu se termina aici Edward Masen de Cullen! Nimeni, niciodata nu
umileste un Swan... dar nu mai apuca sa spuna nimic, caci mainile ai alunecara
de pe balustrada, si cazu in gol, impactul cu solul facand-o sa-si piarda
cunostinta.
~~~~~~~~~~~*~~~~~~~~~~~~
Undeva la granita dinte lumi , atat Bella, cat si Issabella
care hoinareau prin infinit, se intalnira. Se privira pentru o clipa, apoi
incepura a tipa la unison. Asemanarea dintre ele era naucitoare.
-
Tu...?
intrebara iarasi la unison.
-
Esti
eu! Spusera din nou.
-
Waw !
In ce dimensiune paralele am ajuns? Intreba Bella uitandu-se ciudat la
Issabella, observandu-i imbracamintea de epoca.
-
Nu am
idee despre ce vorbesti..., ii raspunse Issabella. Insa tu semeni foarte bine
cu mine. Spune-mi, din ce familie te tragi?
-
Swan,
spuse scurt Bella.
-
Oh, suntem rude! Declara Issabella deloc impresionata, desi look-ul Bellei
o cam ingrozea.
-
Aha,
cum zici tu. Dar ce e locul asta? Am crezut ca am murit!
-
Si eu
la fel. Am crezut ca aceasta este Lumea de Dincolo.
-
Dar
tu cine esti ? intreba Bella.
-
Ah, eu sunt Issabella Marie Swan, fiica
ducelui Charles Swan, spuse aceasta facand o plecaciune.
Bella se uita ciudat la ea.
-
Eu
sunt Bella, spuse ea scurt, uitandu-se stanjenita oriunde altundeva.
-
Si
acum? Ce se va intampla?
Dar nimeni nu mai avu nimic de spus, caci un abis negru le
inghiti deodata pe amandoua.
Secolul XVIII
-
Domnisoara!
Domnisoara, va rog sa dechideti ochii, spuse o voce de barbat.
-
Fa
ceva doctore! Nu vezi ca nu se trezeste? Spuse o alta voce de barbat ciudat de
cunoscuta.
Bella clipi de cateva ori, inainte ca ochii ei sa se
obisnuiasca cu lumina. Primul lucru pe care il vazu, fu un barbat strain, iar
apoi pe tatal ei, Charlie, insa arata ciudat de schimbat.
-
Tata?
Intreba Bella incercand sa se ridice, insa doctorul o impinse la loc in pat.
-
Nu
trebuie sa va fortati prea tare, spuse barbatul cu un puternic accent
frantuzesc. Se va face bine peste putin timp, domnule Charles.
-
Charles?
Intreba Bella confuza. De cand ii spunea lumea tatalui ei Charles? se gandi
aceasta.
-
Nu-ti
fa griji scumpete! Ai sa te faci bine! Ii spuse Charles Bellei.
-
Unde
Dumnezeule am ajuns?spuse ea cu voce tare, privind decorul unei camere straine,
mobilate intr-un mod vechi.
Cateva
ciocanituri se auzira la usa ,
iar dupa ce Bella raspunse, o femeie negreasa, cam de 40 de ani, imbracata ca o
servitoare, se ivi in camera aceea.
-
Ma
scuzati domnisoara, spuse ea umila. Am venit sa va aduc micul dejun, spuse ea.
-
Aaa...
bine. Multumesc, spuse Bella uitandu-se ciudat la mancarea ei.
Servitoarea o privi sceptica, pentru faptul ca-i multumi, si
nu zbiera la ea ca deobicei, dar dadu doar din cap si iesi afara.
Bella nu-si dadu seama cat de hamesita era, pana ce nu goli
toata tava de mancare, care era de-a dreptul delicioasa.
Se plimba putin prin camera, observand ca avea pe ea o rochie
ciudata si lunga pana in pamant. Deschise dulapul din camera ei si observa mai
multe rochii care mai de care mai inzorzonate. Semanau foarte bine cu rochia de
pe Issabella, se gandi Bella , si atunci isi dadu seama ca e posibil sa fi
ajuns in locul ei.”Dar oare ea a ajuns in locul meu?” Se intreba ea luand una
din rochii si proband-o sa vada cum ii statea.
Se apropie de geamul
ce dadea spre terasa si iesi afara, admirand peisajul. O frumoasa gradina cu
trandafiri se intindea de-a lungul pajistii verzi, iar la capatul ei, incepea
padurea de un vedre luxuriant.
I s-a mai acordat o sansa la viata, isi spunse ea, zambind.
Si va face totul pentru a se bucura din plin.
La pranz, servitoarea revenise in camera ei, luandu-i tava
goala, si intreband-o daca doreste sa ia pranzul.
-
Ar fi
minunat! Recunoscu Bella. Insa as putea iesi in gradina? E o zi foarte senina
si as vrea sa profit din plin de ea.
-
Afara?
Intreba servitoarea mirata.
-
Da,
spuse Bella.
-
Numaidecat
domnisoara, spuse servitoarea si iesi.
Seara veni pe
neasteptate, iar Bella fu surprinsa de cat de mult ii placea aici. Totul era
linistit, fara scoala, fara teme, fara atata galagie...
-
M-as
putea obisnui aici! Isi spuse ea cu voce tare zambind.
-
Domnisoara...
spuse servitoarea. Domnul Charles mi-a spus sa va anunt ca imediat trebuie sa
apara logodnicul dumneavoastra.
-
Am un
logodnic? Sari Bella ca arsa.
-
Ma
scuzati. Viitorul dumneavoastra sot, spuse servitoarea umila. Sa va ajut cu
pregatirile?
-
Nu,
nu. Ma descurc. Doar sa stai pe aproape, caci nu vreau sa cobor singura jos,
spuse Bella cu frica.
Lucrurile se complicau, iar Bella o stia prea bine. Dar, pana
la urma se putea si mai rau. Se putea trezi deja maritata.
Se pregati repede, luandu-si o rochie din acel dulap,
simtindu-se in ea ca o printesa. Se duse in fata oglinzii gigantice, si isi
perie parul, strangandu-l si dandu-l intr-o parte, lasandu-l sa-i cada pe
piept. Se dadu cu putin ruj, si hotara ca era vremea sa coboare.
Iesi in camera ei, intalnindu-se cu servitoarea, care o
privea speriata.
-
Ce?
Arat chiar atat de ingrozitor? Rase Bella cu sarcasm.
-
Domnisoara....
parul dumneavoastra!
-
Ce e
cu el?
-
E
desprins! Nu se poate sa va aratati asa! Spuse servotoarea.
-
Nu
are importanta. Doar... du-ma jos, spuse Bella inca emotioanata.
“ Oare cum o arata ? “ se intreba pana ajunse la scari.
De acolo de sus,
privind peste invitati, il vazu. Era chiar... chiar Edward. Iubitul Tanyei,
tipul care o umilise la scoala, statea chiar acolo, cu ochii in pamant, in timp
ce Charles vorbea cu un alt barbat, destul de aprins.
-
Ah,
uite cine a veni! Dulceata, intra. Noi tocmai discutam despre tine, spuse
Charles zambind.
Desi Bella ramase stana de piatra la vederea lui Edward,
reusi cumva sa inceapa sa se miste pentru a cobora scarile.
-
El e
logodnicul meu? O intreba in soapta pe servitoare.
-
Desigur
domnisoara.
-
Edward
il cheama nu? Intreba Bella doar pentru a se asigura.
-
Da,
raspunse servitoarea desi o privea ciudat.
Imediat ajunsera jos,
iar Bella se aseza pe canapeauna unde era si Edward, dar lasand foarte mare
distanta intre ei.
-
Issabella,
Edward are ceva sa-ti spuna, zise Charles.
Edward se ridica in picioare, facand o plecaciune in fata ei,
apoi se puse intr-un genunchi.
-
Issabella
Marie Swan, ai dori... mi-ai face placerea de a te casatori cu mine, intreba el
stand putin incruntat , si privindu-i mana Bellei care acum se odihnea in mana
lui.
Bella se uita la Charles si la tatal lui Edward ( presupuse
ea ) cum zambeau, apoi isi cobora privirea spre Edward.
-
Imi
pare rau dar... nu sunt gata sa ma marit, spuse Bella cu grija, ridicandu-se in
picioare. Observa cum fata lui Edward se mai detensiona , iar zambetele celor
doi barbati devenira ingrijoratoare.
-
Issabella...
incepu Charles.
-
Imi
pare rau ...tata, rosti ea cu grija, dar nu sunt pregatita sa ma marit, imi
pare rau! Chiar imi pare rau! Spuse ea si o lua la fuga, iesind afara.
Cei trei barbati se uitara unii la altii, iar apoi Edward se
ridica si o urma pe Bella.
-
Nu te
inteleg, rasuna vocea lui Edward in noapte. Mai inainte vroiai cu tot dinadinsul
sa te mariti cu mine, iar acum... ma refuzi? Sa stii ca daca e din cauza
accidentului, imi pare rau. Nu a fost vina mea, se apara el.
Bella se intoarse cu fata spre el.
-
De ce
ma intrebi toate astea? Dupa cate am vazut, ti-a parut bine ca am refuzat.
-
Da,
dar... ma gandeam ca poate e din cauza ...
-
Nu!
Nu e vina nimanui. Numai a mea. M-am... razgandit. Nu sunt pregatita sa ma
marit. Deci, nu ai decat sa te intorci la iubita ta frumoasa, spuse Bella fara
sa gandeasca, imaginandusi-o pe Tanya.
-
Iubita?
Intreba Edward confuz. Eu nu am nicio iubita.
-
Mda...
atunci ar fi cazul sa-ti faci una. De preferat una blonda, frumoasa cu creierul
cat o nuca. V-ati potrivi, spuse Bella
tafnoasa.
-
Poftim?
Nu cred ca am inteles, spuse Edward contrariat.
-
Doar
...pleaca, ok? Nu vreau sa ma marit cu tine . Nici acum, nici altadata, spuse
ea intorcandu-se spre intrare, insa Edward o prinse de mana.
-
Ce e
cu tine? Intreba el curios. Te porti ciudat.
-
Dar
ce? Dintr-o data crezi ca stii totul despre mine?spuse Bella obosita. Simtea ameteala,
dar incerca sa o ignore. Ochii doreau cu ardoare sa se inchida, si se intoarse
brosc. Atunci auzi vocea lui Edward cum o striga de undeva din departare, dar
ea deja cadea in intuneric.
8 comentarii:
asta fost super dragutz <3 poate se vor indragosti ;;) dar intrebarea cea mare!!!cum se va descurca isabella>:) parca imi si imaginez ce ii va face bietului baiat:)) abia astept sa citesc continuarea;;)
Cat de tare!Poate acum Edward printul se va indrogasti de Bella!Insa nu-mi inchipui ce va face Issabella!Saracul Edward!Sau poate ea ii va starni interesul.
Faci o treaba buna!Si astept partea a 3-a a minunatei tale povesti!:*:*
Cand apare a treia parte? Ca de abia astept sa citesc, imi place foarte mult:)
Scuze ca te intreb, dar vad ca in fundal e o poza cu cartile tale nu? Parca am vazut twilight ,jurnalele vampirilor , jocurile foamei etc. Imi poti spune ce carti mai ai ca nu mai gasesc carti cu vampiri sau varcolaci ,ma rog de astea.
imi cer mi de scuze ca intreb aici dar la fel cum spunea si fata dinaintea mea am avzut pe fundal ca ai figurile Sailor Moon din cate vad eu...Ei bine as vrea sa stiu de unde le-ai achizitionat...sunt un amre fan si caut dese ori astfel de lucrurui.Imi cer dinnou scuze^_^
Fetelor , fetelor :))
Din pacate , biblioteca din fundal nu este a mea :(( As vrea eu !
@ lory96 : Imi pare rau ca te dezamagesc :( Insa daca vrei idei de carti cu vampiri si supranatural, poti incerca Casa Noptii de PC Cast , Vampirii din Morganville , Academia vampirilor, ...
daca vrei carti distopice, iti recomand Seria Divergent ( + vol 2 Insurgent) Spulbera-ma, Paranormal de Kiersten White (+ vol 2 Supranatural) , Eve de Anna Carey , Uratii ( + vol 2 frumostii ) ... si mai sunt. :D
Waaaww , deci imi place la nebunie , nu stiu ce sa zic , cred ca Edward din sec XVIII a ramas uitmit, deabea astept sa vad ce prosti va face Isabella in secolul XXI , parca vad cum il trage pe Edward de maneca sa se marite cu ea , abea astept :)
App , am si eu un blog daca te intereseaza http://smilekitty.wordpress.com/ :)
Astept cu nerebdare urmatoarea parte :)
Ce se intampla? Sper ca Bella nu se intoarce iar in sec XXI.
De ce l-a refuzat pe Edward? Avea sansa sa fie fericita cu el;;)
Dar Issabella ce a facut? Presupun ca si ea a ajuns in locul Bellei, nu?
Trimiteți un comentariu