XVIII Vs XXI Partea a treia

In onoarea de a avea 44 de followers ( bine ai venit Loredana :D ) si a faptului ca am reusit sa scriu , va prezint partea a treia , dar nu ultima a fan-shot-ului care am presupunerea ca va deveni un fanfic :)
Lectura placuta !

 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Bella statea intinsa in camera ei , inca lesinata, dar incet, incet, simturile ei reveneau la viata, si clipi de cateva ori. In lumina slaba ce provenea de la o lampa cu gaz ce se afla pe masuta de langa pat, Bella putu vedea o silueta intunecata, parca aplecata putin asupra ei. Se sperie imediat, ridicandu-se in sezut, incercand sa se departeze cat mai mult de posibilul raufacator. Nu isi mai gasea vocea nici sa mai tipe, de speriata se era. Silueta se misca repede in fata ei, aplecandu-se si mai mult spre ea, vrand sa ii atinga fata, insa Bella se agita, mai, mai sa cada jos din pat.

-         Lasa-ma! Aproape ca striga Bella, iar silueta se opri.

-         Imi pare rau, raspunse o voce cunoscuta. Bella reusi sa-l priveasca mai cu atentie, recunoscandu-l pe Edward. Privi apoi in jurul ei, inca speriata, dandu-si seama ca nu visase, si chiar se afla in epoca aceea. Ori inca visa. Se pisca singura , incercand sa se trezeasca, insa nu reusi decat sa se pricopseasca cu  durerea si cu o posibila vanataie.

-         Ce cauti aici? Intreba Bella, inca pastrand precauta distanta dintre ei.

Edward isi lasa capul in jos, mutandu-si rusinat privirea de la ea.

-         Imi pare rau, domnita. Stiu ca nu se cuvine sa ma aflu singur in aceeasi camera cu tine, mai ales la ora aceasta, insa eram ingrijorat. Dupa ce ai lesinat in hol, tatal dumitale a chemat doctorul, insa acesta a spus ca nu este nimic grav, si a plecat. Iar eu am ramas sa ma asigur ca esti bine. Am sa...- spuse el ridicandu-se stangaci de pe pat- plec acum, daca imi permiti, spuse Edward departandu-se cu pasi apasati, mergand cu spatele, inca privind-o pe Bella.

-         Da...mai bine...stii tu, ai... pleca, se fastaci Bella in incercarea ei de a vorbi pe un ton serios.

“Baiatul asta avea sa-i aduca sfarsitul”, se gandi ea, dupa ce Edward iesi din camera ei. Se lasa sa cada inapoi pe perne, zambind. Nu putea sa-l urasca, cu toate ca-si dorea asta din tot sufletul. Reusi sa adoarma intr-un sfarsit, cu gandul la cel ce tocmai iesise din camera.

Dimineata o prinse pe Bella dormind. Razele soarelui o facura sa clipeasca greu, intorcandu-se cu spatele la fereastra, lasandu-si o mana aplecata peste pat, astfel incat , aceasta sa atarne in aer. Isi mai târâ corpul cativa centimetri, astfel ca acum, si capul ii atarna intr-o pozitie nefireasca peste marginea patului. Se simtea ciudat sa atarne asa, cu capul in jos, dar ii era prea lene sa coboare din pat.

Un ciocanit discret se auzi la usa ei, iar cineva o deschise fara a mai astepta aprobarea, desi Bellei oricum ii era prea lene sa mai raspuna.

Servitoarea intra inauntru pentru a se asigura ca tanara stapana este bine, insa cand o vazu in acea pozitie, o groaza o cuprinse, si incepu sa tipe din toti rarunchii.

-         Ce? Ce s-a intamplat? Sari Bella ca si arsa din pat uitandu-se speriata in toate directiile.

-         Doamne Dumnezeule si Sfanta Ferioara! M-ati speriat rau de tot domnisoara! Am crezut... Doamne Dumnezeule Sfant, spuse servitoarea facandu-si cruce de cateva ori.

-         Nu am nimic! Stateam si eu....

-         Ce s-a intamplat? Spuse Chales care intra si el in camera fetei, urmat indeaproape de Edward.

-         Nimic. Nu s-a intamplat nimic! Ii linisti Bella. Dar tu de ce esti inca aici? Il pironi cu privirea pe Edward.

-         Eu... pai eu...

-         A dormit peste noapte aici. Seara trecuta si-a facut atatea griji pentri tine, incat a stat pana tarziu, spuse Charles cu un zambet pe buze, si privindu-l mandru pe Edward.

-         Mda. Eu...am sa plec imediat, spuse acesta rusinat.

-         Oh, nu fi asa de strain. Ramani la micul dejun. Oricum, va trebui sa te obisnuiesti cu familia noasta de acum, spuse Charles.

-         Ce? Spuse Bella mai tare decat ar fi trebuit, astfel incat toti o priveau acum.

-         Pai voi va veti casatori in curand, deci e normal ca Edward sa fie prin preajma...

-         Ce? Spuse bella crezand ca nu a auzit bine.

Edward a luat cuvantul, raspunzandu-i Bellei.

-         Tatal dumneavoastra a spus ca voi fi ....

-         Am auzit ce a spus ! sari Bella cu gura , fiind furioasa. Ce nu am inteles este de ce ? Cred ca aseara am fost foarte clara in faptul ca NU vreau sa ma marit cu Edward ! spuse Bella nervoasa ridicandu-se din patul ei.

Acum statea in fata celor trei , imbracata in camasa de noapte atat de demodata pentru gusturile ei, insa nici macar nu-i mai pasa de asta acum.

Edward parea rusinat ca se afla in fata ei, incercand sa se uite oriunde in alta parte,  incercand sa se retraga din camera .

-         Mai bine coboram jos acum, si vorbim dupe ce te imbraci1 spuse Charles, tusind stanjenit, iesind din camera in spatele lui Edward .

-         Ce e cu ei? Intreba bella nervoasa, dar si curioasa totodata.

-         Pai, domnita, nu sunteti prezentabila. Sunteti imbracata indecent, si nu sunteti deloc aranjata.

Bella se uita pentru o secunda la ea. Camasa de noapte ca de mamaie ii acoperea tot corpul, de la gat , pana la glezne. Daca asta insemna indecent aici, atunci Tanya ar fi fost spanzurata pentru nuditate in public, se gandi Bella cu zambetul pe buze.

-         Bine, mi-e o foame de lup, deci ajuta-ma te rog sa ma pregatesc repede, spuse Bella alergand practic pana la dulapul ei, urmata indeaproape de servitoarea care zambi, desi inca era confuza in privinta stapanei ei.

Dupa cateva minute , Bella cobora la masa , simtindu-se destul de inconfortabil cu corsetul pe care servitoarea il stranse atat de tare deoarece “ asa trebuie”. Avea sa moare sufocata daca era nevoita sa poarte asta tot timpul, se gandi ea.

 In salonul in care se servea masa, Edward statea in liniste in timp ce Charles discuta aprig cu un servitor.

Bella se apropie usor, oprindu-se in prag. Charles, imediat ce o observa ii facu cu mana servitorului sa se retraga, zambindu-i Bellei.

-         Buna dimineata, rosti acesta vesel. Ce spui printesa, ni te alaturi micului dejun?

-         Mda, spuse Bella cam cu jumatate de gura, asejandu-se la masa, fata in fata cu Edward.

Platourile cu mancare au inceput sa vina, iar Bella incepu sa manance, in cea  mai mare parte pentru a nu fi nevoita sa vorbeasca . Totusi ceva nu era in regula. Charles nici nu se uita la ea, fiind prea ocupat sa citeasca gazeta de dimineata, insa Edward ii tot arunca ocheade, privind-o intr-un mod confuz. Bella se opri din a mai infuleca, indreptandu-se de spate. Pozitia ei de la masa, nu era una tocmai... de o domnisoara eleganta de care trebuia sa dea dovadal. Inghiti ce mai avea, stergandu-se la gura delicat cu un servetel.

-         Am terminat de mancat. Pot pleca? Intreba ea uitandu-se la tatal ei, care , acum o privea la fel de ciudata  din cauza limbajului folosit de ea.

-         Aaa.... desigur... , spuse Charles nesigur.

-         Ok, spuse bella ridicandu-se automat de pe scaun si luand-o spre gradina.

Ii placea sa stea aici, printre trandafiri, lasandu-se purtata de mirosul lor imbietor, uitand parca pentru o clipa de tot. astfel, cand Edward aparu langa ea si isi drese glasul o sperie putin.

-         Tu erai! Spuse ea, mai mult ca o afirmatie, prefacandu-se neinteresata.

-         Eu, spuse Edward incepand sa faca cativa pasi pe langa ea, atingand din mers petalele catorva trandafiri.

-         Si? Ai de gand sa stai pe capul meu de acum inainte? Pentru ca nu ai nici o sansa sa ma faci sa ma razgandesc, spuse Bella continuand sa mearga, si incercand sa nu il priveasca.

-         In ce privinta? Intreba Edward, prefacandu-se confuz.

-         Nu incerca sa o faci pe-a interesantu-l cu mine, pentru ca nu va functiona, spuse Bella deodata, intorcandu-se cu fata spre el. Nu-mi pasa de nimic, si de nimeni. Insa eu nu ma voi marita cu tine nici de-ar cadea cerul! Spuse ea nervoasa, privindu-l in ochi.

Edward tacu pentru un moment, privind-o la randul sau in ochi, insa apoi se apropie putin mai mult de Bella, in timp ce aceasta se dadu un pas inapoi.

-         Ce faci? Intreba Bella confuza.

-         Stii... de cand ai avut accidentul acela , parca nu mai esti tu. Parca ar fi o alta persoana in corpul tau. Te comporti tare ciudat. De parca nu ai fi de aici, spuse Edward privind-o incruntat de curiozitate.

-         Ce? Spuse bella palind. Ai innebunit? Asa ceva nu se poate intampla! Spuse e pufnind, incercand o batjocura, dar neiesindu-i cum trebuie.

-         Si totusi... incerca Edward din nou.

-         Nu ai cum sa dovedesti asta! Ii scapa Bellei propozitia inainte de a avea timp sa o opreasca. Ochii ei se facura mari, odata cu ai lui Edward, aproape ramanand socata de ceea ce ii scapase. Ar trebui sa pleci acum. Spuse ea in graba, intorcandu-se pe varfuri si luand-o la fuga inapoi in casa.

Edward doar ramase acolo, inca socat, urmarind-o cum se indrepta cu pasi grabiti .

                                                             ****

 Dupa cateva zile, timp in care Edward nu o mai vizitase deloc pe bella, aceasta cazu pe ganduri. Desigur, asta si-a dorit, caci nu dorea sa se marite cu Edward. Insa ultima data cand se vazusera ii mai bantuia si acum amintirile. Se daduse de gol in fata lui, sau poate ca o credea nebuna. Cu siguranta verdictul de nebuna ii facuse sa stea departe de ea. Insa ce nu ii placea ei, era ca tatal ei parea sa nu observe nici o schimbare . inca se mai ocupa de planurile nuntii ei, de parca ea nu avea nimic de spus in asta. De dimineata avusese o discutie foarte aprinsa cu acesta , explicandu-i ca nu vrea sa se marite acum. Insa Charles parca nici nu o audea.

A incercat sa-l indublece , insa acesta era foarte incapatanat, insistand ca nu mai depindea de ea acum. Totul era aproape aranjat si in plus, banii familiei Cullen erau o adevarata binecuvantare.

Atunci Bella facuse o adevarata scena si plecase nervoasa in camera ei.

Nu avea sa se marite si cu asta basta.

  Insa tot mai avea nevoie de ajutor. Si singurul ei aliat, era chiar nesuferitul de Edward.  Astfel, sub pretextul faptului ca dorea sa-i faca o vizita “ prea iubitului ei viitor sot” , Bella se urca in caleasca si astepta ca vizitiul sa o duca la palat, pentru a-l convinge pe Edward sa anuleze nunta .

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Ei bine? ce parere aveti? Vreo idee in ce ce s-ar putea intampla in continuare ?