Picuri gri de ploaie

Blocata in acest abis intunecat
de unde pot vedea doar norii gri ,

Speranta c-am sa ies vreodata , am lepadat

Fiindca toti m-au dat uitarii .

Fosnetul crengilor , ca niste sabii-ncrucisate
Sperie trecatorii grabiti pe-al lor drum,
Doar la ferestre vad fete-nspaimantate ,
Ce isi doresc ca totul sa se-opreasca acum .

Picuri rari de ploaie rece ,
trupul expus imi lovesc cu putere
Raman pe loc , caci corpul nu vrea sa plece ,
Raman acolo ingropata-n durere .

Singura-n ploaia ce-acum s-a iscat ,
Singura-n drum , cu capul plecat ,
Singura-n lume , de toti am uitat ,
Singura iarasi , desi te-am iertat !