O fata timida
Cu-n baiat frumos ,
Ei n-aveau nici o vina ,
Noroc nu a prea fost !
Desi diferiti,
Erau nedespartiti.
El nu era rau ,
Avea si tupeu !
Ce-i placea la scoala
Toata ziua invata
Si de nimeni nu-i pasa !
Cand s-au cunoscut ,
Nimeni n-a stiut !
Cum de s-au combinat ,
Nimeni n-a aflat !
Tot timpul e cineva.
Si cu invidia pentru tine ,
Te va desparti cumva !
Si asa a reusit
Baiatul fiind umilit ,
Pe fata sa o-ndeparteze
Pe toti sa-i impresioneze !
Si acuma despartiti
Toti par a fi fericiti !
Numai fata sta si plange
Caci doar o poza nu-i ajunge !
Din inima ei sa-l scoata ,
Dar iubirea ce i-o purta ,
Parca n-o putea lasa .
Si de-atunci a invatat ,
Si nu s-a mai combinat
Cu oricine o-ntreba ,
Nici macar dac-o ruga !
Dar baiatul cu tupeu,
N-a fost fericit mereu !
Dupa ce s-a despartit
De fata ce l-a iubit !
Insa n-o recunostea .
Dar ca sa para a fi rau ,
El se combina mereu !
Altii il invidiau ,
Insa numai el stia
Inima cat il durea !
Dar Si-o facea cu mana lui ,
Caci inimii nu poti sa-i spui
Sa iubeasca , iar , sau ba ,
Chiar de nu-l interesa !
El iubea ,
Suferea ,
Insa chiar de nu vroia ,
Inima si-o distrugea !
Insa asa-i trebuia ,
Caci vina doar a lui era .
Sa se combine, iar , si din nou
Doar ca sa para a fi rau .
Tot ce-a fost curat !
Chiar dac-a iubit ,
El a parasit !
Pastrandu-si mandria ,
Si-a pierdut bucuria ,
Caci tot ce-a iubit ,
A fost doar un mit !
2 comentarii:
Cine spunea ca vrea asa idei? Superba poezia, amuzant felul in care ai facut rimele, povestea ... povestea e dureroasa, e adevarata, e ca in viata ;) Felicitari si spor la scris!
Multumesc frumos Pentru incurajare !
Trimiteți un comentariu